Dovlecei umpluti cu carne

Este sezonul dovleceilor! Daca nu ii ai in gradina ii gasesti in toate pietele! Sunt ieftini, gustosi si pot fi preparati in multe feluri. Daca esti in pana de idei pentru masa de parnz sau cina ce ai zice de o portie de dovecei umpluti cu carne.  Reteta o prepara si bunica si mama si te asigur ca o sa fie un deliciu, singurul dezavantaj este caldura din bucatarie dar, crede-ma,merita!
Pentru dovlecei umpluti cu carne avem nevoie de :


-6 dovlecei mijloci
-500 g carne macra
-o felie de paine
-1 ceapa mica
-2 linguri ulei
-2 linguri de orez
-1 lingurita marar tocat marunt
-sare
-piper

Se aleg dovlecei cat mai egali ca marime, se spala bine, se taie in doua si se scote miezul. Se presara cu sare si se lasa pana este pregatita umplutura.
Se da carnea si felia de paine muiata in apa prin masina de toacat sau se pune in robotul de bucatarie. Cand carnea este slaba, se adauga si o lingura de ulei, bunica punea untura sau  jumari ramase de la topitul unturii, (daca aveti va sfatuiesc sa le le folositi, chiar daca au cateva calorii in plus, din cand in cand putem face o exceptie). Separat se prajeste ceapa taiata marunt in putin ulei si orezul bine spalat. Se stinge cu putina apa si se amesteca cu carnea.

Dupa ce am preagtit carnea, scurgem dovlecei de apa pe care au lasat-o si ii umplem. Ii asezam intro tava cu putina apa, nu mai adaugam ulei, acesta cu siguranta se va scurge din dolvlecei si ii punem in cuportul incins in prealabil. Ii lasam sa fiarba inabusit pana se moaie dovlecei. Cand sunt gata se adauga smantana sau se serveste separat in sosiera.  

Sarmale in foi de vita

Cheama familia la masa si pregateste sarmale in foi de vita de vie asa cum le facea bunica! Sarmalele in foi de vita sunt ideale pentru un pranz sau o cina in timpul verii. Sunt satioase, mai usor de facut decat cele in foi de varza si ii vor da gata si pe cei mai mofturosi. Pentru delicioasele sarmalute in foi de vita avem nevoie de:


*250 g foi de vita de vie
*750 g carne macra pui, porc, vita sau miel
*1 felie de paine
*2 cepe
*2 linguri de orez
*100 g grasime (ulei, untura)
*sare
*piper
*marar tocat
*1 crenguta mica de cimbru
*1 ardei gras
*6 rosii sau 2 linguri de bulion
* 1litru de bors daca vrem sa fie un pic mai acrisoare
* smantana sau iaurt

Frunzele de vita de vie pentru sarmale trebuie sa fie tinere si fara boli. acestea se spala bine in apa rece, dupa care se oparesc.
Se da prin masina de tocat sau robot carnea macra, se poate folosi cu succes si carnea de miel, si miezul de la o felie groasa de paine, muiat in apa si storsa bine. Separat se prajeste in ulei sau untura, dupa preferinte, ceapa taiata marunt. Cand incepe sa prinda o culoare aurie, se adauga orezul ales si spalat. Se prajeste usor si orezul, se stinge cu putina apa, apoi se amesteca cu carnea, se adauga verdeata tocata marunt, sarea si un praf de piper.

Se aseaza in cratita, una langa alta, intre randuri se aseaza felii de rosii. Deasupra se pun cateva frunze de vita de vie si un ardei gras taiat felii subtiri. Cand sunt aproape gata , se toarna 2-3 linguri de bors amestecat cu putin bulion de rosii, se potrivesc de sare si se dau o jumatate de ora la cuptor.

Bine de stiut: Borsul nu se pune de la inceput, deoarece intareste frunzele de vita care devin neplacute la mancat,
Se servesc cu smantana sau cu iaurt.

Dulceata de capsuni

Dulceta de capsuni este un rasfat pentru papilele gustative. Este una din preferatele mele, iar cea facuta dupa o reteta gasita intro carte de bucate din 1900, este de-a dreptul delicioasa.

Pentru reteta de dulceata de capsuni pe care o facem astazi avem nevoie de:
*1kg de capsuni
*1kg de zahar
*1/2 lingurita de sare de lamaie

Se aleg capsuni mijlocii, frumoase si proaspete, avand si coditele. Se spala cate putin odata, in apa multa. Se pun pe o sita sa se scurga, apoi se indeparteaza coditele, punand fructele pe o farfurie, direct pe cantar.
Se pun intro cratita smaltuita, un strat de zahar, unul de fructe, peste care se presara un praf de sare de lamaie. Se continua asa pana se pun toate fructele si tot zaharul, ultimul rand fiind de zahar. Sa nu se uite sarea de lamaie, deoarece aceasta intareste fructele si le pastreaza culoarea. Se lasa astfel o jumatate de zi, pana incep fructele sa lase zeama. Se pun la fiert intai la foc mai mic, apoi pe foc mai iute 15 minute, in care timp nu se amesteca cu lingura, ci numai se scutura vasul. Se ia de pe foc si se lasa pana a doua zi cand se fierbe dulceata din nou 10 minute. dupa ce se racoreste, se pune in borcane, si se fierb 15 minute intrun vas cu apa.

Bine de stiut: Nu trebuie fiert mai mult de 2 kg de fructe odata, ca sa nu fie strivite.

Cum se descurca bunica in bucatarie?

Sfaturi si lamuriri de la 1900

Cum se descurca bunica in bucatarie fara ajutorul aparatelor moderne si a conservantilor? Apela la multe trucuri care faceau mancarea sa fie gustoasa. Unele pot fi folosite si astazi pentru a aduce in farfurie gustul mancarii de alta data. Iata, mai jos, cateva sfaturi din bucataria anilor 1900.  

Orice mancare cu sos este mai gustoasa daca se tine o jumatate de ora la cupor inainte de a fi servita la masa.
Pentru a nu se intari, ficatul nu trebuie sarat inainte de a fi fript.
Pentru a inlesni fragezirea carni tari, fie vita, fie de pasare, se poate adauga la fiert sau prajit, putin bicarbonat, in proportie de o lingurita la 5 l lichid, sau in sosul din cratita, la 1kg de carne.
Pentru prajit este bine sa se amestece untura cu ulei in parti egale
Inainte de a frige in untura peste, carne sau zarzavat, acesta trebuie bine svantate cu servetel. Numai astfel se vor rumeni frumos.
Supele, sosurile, zarzavaturile capata un gust mai fin daca li se adauga putin unt proaspat, dupa ce au fost luate de pe foc.
Untul se pastreaza mai multa vreme proaspat daca se tine in apa fiarta cu putina sare. bine racita.
Untul putin iute, sau care are vreun iz, recapata gustul bun daca se spala in apa cu putin bicarbonat. De exemplu, pentru 1/2 kg unt se pune intrun castron 1/2 l de apa si o lingurita rasa de bicarbonat. Se amesteca bine unutul cu o lingura de lemn curata, se limpezeste apoi in doua, trei ape reci.
Untul batut spuma se obtine repede daca taie unutul proaspat in bucatele mici intrun vas case se introduce in alt vas cu apa calda. Cum incepe sa se moaie, fara sa se topeasca, se scoate vasul cu apa calda, se amesteca si se bate apoi spuma la loc racoros.
Frisca batuta.Inainte de a fi batuta, frisca se tine doua ore la gheata. Se bate pe gheata pana se face spuma, dar nu mai mult, pentru a nu se face unt. Zaharul se pune numai la urma, cand este aproape batuta, in proportie de o lingura la 1/4 kg de frisca.
Frisca batuta cu zahar intrebuintata la torturi si la prajituri, trebuie bine scursa inainte de a fi folosita, deoarece zerul pe care il lasa strica atat gustul, cat si forma prajiturii.
Zahar vanilat.Intrun borcan bine inchis se pune zahar pisat si un baton de vanilie. Pe masura ce se intrebuinteaza, se adauga alt zahar in loc. Cand vanilia nu mai da parfum, se inlocuieste cu alta proaspata. In loc de vanilie se poate intrebuinta vanilina.
Dulceata nu se zahariseste daca se sterge marginea tigaii, in timpul fiertului, cu o carpa curata, muiata in apa rece.
Nucile intrebuintate la torturi si prajituri capata un gust placut de alune cand sunt prajite putin in cupor, inainte de a fi folosite.
Magiunul, marmelada, peltelele se pun calde in borcane. Cand acestea sunt de sticla, se infasoara cu o carpa uda ca sa nu plesneasca.
Praful de copt. Este un praf care face sa creasca aluaturile.
Fecula este faina extrasa din cartofi. Se intrebuinteaza in cofetarie pentru a lega unele creme si sosuri. Da un gust mult mai fin ca faina de grau. Se vinde in pachete, la unele magazine.
Glucoza se intrebuinteaza mult in cofetarie ca adaos pe langa zahar, la prepararea siropului, a serbetului, pentru glazuri, etc. Se aseamana cu mierea, fiind trasparenta, dar fara culoare, si se gaseste in comert la unele magazine sau la fabricile de bomboane.
Baia de apa este un mod de a se fierbe preparatele ce nu trebuie sa vina in contact direct cu caldura masinii. Vasul care contine aceste preparate se introduce in alt vas ceva mai mare, cu apa clocotita.
Apa de var. Pentru a obtine apa limpede de var, se stinge intrun vas curat 1/4 kg de var cu 2-3 l de apa. Dupa ce varul a fiert, se lasa sa se racoreasca. Varul gros se depune la fund, iar in apa limpede dedeasupra se tin fructele pentru dulceata.
Bicarbonatul poate sa inlocuiasca cu succes apa de var, la 2 l de apa se pune o lingura rasa de bicarbonat.

Este vara si au aparut fructele de sezon. Vreau sa cred ca, in piete, la batranicile care isi vand fructele din gradina, inca mai gasim cirese, capsuni, visine, prune, caise.. ca pe vremea bunicii, fara prea multe E-uri pentru o dulceata delicioasa. Astazi va propun sa facem o dulceata de cirese, dupa o reteta veche, fara conservant, numai buna pentru clatite sau micul dejun.

Dulceata de cirese

*o farfurie adanca, plina cu varf, de cirese fara samburi,
*1kg de zahar, 
*vanilie
*zeama de la 1/2 lamanie

Se spala si se scot samburii cireselor. Se pune intro cratita, cu fundul gros, un rand de cirese, unul de zahar, pana se termina intreaga cantitate de zahar si cirese. Se pune cratita pe foc mic, sa se topeasca zaharul in zeama lasata de fructe. 
Se misca din timp in timp cratita, ca sa nu se prinda dulceata. Se da apoi la foc iute, luand spuma cand se ridica si amestecand din cand in cand usor cu dosul lingurii. Cand incepe sa se lege, se da 10 minute la o parte, apoi se adauga o bucata de vanilie si zeama de lamaie. Se pune din nou sa fiarba pana zeama este bine legata. 
Se ia de pe foc si se pune in borcane curate. 

Bine de stiut: Dulceata nu se zahariseste daca se sterge marginea cratitei, in timpul fiertului, cu un servetel curat, muiat in apa rece. 

Gradul de civilizatie al unui popor este in directa legatura cu felul sau de a se hrani. De-a lungul timpului am inceput sa avem din ce in ce mai putin timp liber si sa apelam la mancarea gata preparata, uitand sa pregatim acasa, dupa retete vechi, mancarea pe care ne-o serveau bunicele noastre. Cine nu isi aduce aminte de bunica care pregatea dulceata! Sau de mirosul cozonacilor abia scosi din cupor! Retete vechi isi propune sa aduca in atentia gospodinelor de astazi,
retetele de altadata!